Statul este un angajator prost care plătește bine și nu cere nimic în schimb

O creștere economică bazată numai pe consum este precum un balon de săpun care mai devreme sau mai târziu se va sparge, iar în România sunt necesare investiții în infrastructură, turism și industrie pentru că există potenţial de creştere, a declarat, într-un interviu acordat Jurnaliștii.ro, deputatul PSD Remus Borza, fost consilier onorific al premierului pe probleme economice.

Borza a fost administratorul judiciar al Hidroelectrica (2012-2016) și a reușit în această perioadă să salveze de la faliment cea mai profitabilă companie a statului român. În 2015, Borza a  fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, după ce în primă instanță fusese achitat (mai multe detalii aici).

Jurnaliştii.ro: Cât de gravă este situaţia economică a României în contextul în care măsurile populiste ale guvernării PSD-ALDE încep să îşi arate efectele?

Remus Borza: Acum, eu nu aş folosi un termen chiar atât de dur, dar depinde de modul cum ne raportăm asupra situaţiei economice. Vedem doar jumătatea plină a paharului şi atunci o ţinem în continuare într-un discurs triumfalist că o să curgă lapte şi miere pe Dunăre și Dâmboviţa sau ne uităm şi la jumătatea goală. Haideţi să începem să îi dăm Cezarului ce este al Cezarului. Guvernarea PSD din 2012 şi până astăzi a însemnat pentru România o dublare a PIB-ului de la 557 miliarde în 2011 la un PIB previzionat de 1031 miliarde în 2019; a însemnat o creștere economică constantă de 4,6 %, creştere economică medie anuală cu un vârf de 6,9 -7%, creştere economică în 2017.

Sigur, vorbim de o creștere de două, trei ori mai bine decât media la nivel european. Chiar și-n primele cinci luni ale acestui an avem o creștere de 5,1 %, a doua după cea din Ungaria, care are 5,2%.

Guvernarea PSD a mai însemnat o creștere a salariului minim pe economie de trei ori, de la 670 lei în 2011 la 2080 lei în prezent pentru cei cu studii medii și 2380 lei pentru cei cu studii superioare. De asemenea, a mai însemnat o creștere foarte mare a nivelurilor veniturilor personalului bugetar. Aici, vorbim în ultimii trei ani de zile de o creștere de circa 73 miliarde lei a cheltuielile personalului bugetar, adică circa 15 miliarde de euro în care includem pensiile și ajutoarele sociale.

Am ajuns într-o situație aparte, din punctul meu de vedere o anomalie întrucât plătim bugetarii mai bine decât pe salariații din mediul privat. Avem un salariu mediu brut de 704 euro la stat versus 534 euro la privat. Până la urmă cei patru milioane de români care muncesc în mediul privat duc greul economic și sunt totodată marii contribuabili la bugetul de stat.

În toți acești ani, am sacrificat investițiile ca să avem bani pentru pensii, salarii și ajutoare sociale mai mari. Am crescut oarecum nesănătos pe consum și importuri în loc să creștem organic producția și exporturile.  Această masă monetară în exces din piață a generat practic o inflație, și acum ne uităm la jumătatea goală a paharului, dublă față de cea la nivel european, 4,1 % în raport cu 1,7-1,8% media la nivel european. Având atât de multă lichiditate în piață, industria românească care este sublimă și lipsește cu desăvârșire nu a putut să facă față nevoilor din ce în ce mai mari ale populației și atunci nu a făcut altceva decât mărind pensii, salarii şi ajutoare sociale şi finanţând astfel milioane de locuri de muncă, dar, atenţie, nu în România.

Am apelat masiv la importuri și așa se explică acest deficit de balanță comercială foarte mare de 15 miliarde euro anul trecut, iar anul acesta va fi și mai mare, de 17 miliarde euro. Anul trecut am avut importuri de 82 miliarde euro raportate la exporturi de doar 67 miliarde euro.

Ce măsuri economice i-ați propus premierului Dăncilă?

În primul rând, i-am propus să prioritizăm resursa bugetară cu prioritate pe zona de investiții întrucât numai acestea sunt cele care dau durabilitate creșterii economice. O creștere economică bazată numai pe consum este precum un balon de săpun care mai devreme sau mai târziu se va sparge.

Sunt necesare investiții în infrastructura de transport, rutieră și feroviară, avem nevoie de vreo 2000 de kilometri de autostradă, de electrificarea şi modernizarea căilor ferate, mai multe investiţii în turism pentru că aici este loc de creștere economică. Aici, avem numai 1,73% pondere în PIB a turismului, cea mai mică din ţările membre UE în condiţiile în care Croația are 10%, iar Bulgaria și Ungaria au câte 4% pondere a turismului în PIB. Ungurii au avut anul trecut 14 milioane de turişti străini.

Doamna premier Viorica Dăncilă v-a spus ceva concret la măsurile propuse de dumneavoastră?

Ce am mai propus este un proiect de țară, și anume industrializarea României pentru că în ultimii 30 de ani noi am falimentat circa 7.500 de fabrici, unde lucrau 8.100.000 de salariați. Peste noapte, ne-am trezit cu 4 milioane de șomeri care au luat calea exilului. De asemenea, i-am mai propus crearea unui Consiliu Economic Consultativ, unde toate măsurile care țin de fiscalitate să fie luate în urma unui dialog cu mediul de afaceri.

Sigur, aici trebuie să găsim formula unui compromis între interesul statului de a colecta mai mult care este o realitate și mediul de afaceri. Asta a fost şi cu OUG 114, ordonanța lăcomiei, pentru că toate firmele indiferent de capitalul acestora nu își optimizează profiturile, iar impozitul pe profit plătit de 600.000 de firme a scăzut în aceşti ani şi nu a crescut.

Fiscalitatea a fost relaxată în acești 7 ani e către guvernarea PSD și merită o bilă albă. CAS și CASS au scăzut la 35%, TVA-ul  de la 22 % la 19 %, impozitul pe salarii s-a redus la 10%. Guvernul a încercat o relaxare fiscală, însă mediul de afaceri trebuie să plătească mai multe impozite pentru că din impozite si taxe se finanţează administraţia, şcolile, spitalele. O să avem spitale, școli, autostrăzi atunci când o să plătim mai multe impozite la stat.

De asemenea, eu am mai spus că trebuie să debirocratizăm administrația care este hypergonflată, remunerarea și angajarea personalului bugetar trebuie să țină cont de eficiență și competenţă. Avem 1 milion de locuri de muncă deficit în mediul de afaceri, asta nu înseamnă că trebuie să dăm afară din bugetari. Și totuși vedem că mai multe instituții ale statului vor să angajeze în continuare.  S-au angajat anul trecut 24.000 de români la stat deoarece este un prost angajator, care plătește bine și nu cere nimic în schimb.

1 din 4 români s-a angajat anul trecut la stat. De aceea, trebuie să reconfigurăm arhitectura instituțională întrucât avem 14.000 de instituții și agenții ale statului. Realizați vă rog dimensiunea acestora. Guvernarea PSD a lui Adrian Năstase a putut să lucreze eficient cu numai 800.000 de bugetari, și niciodată nu am făcut afirmația că trebuie să dăm afară 600.000 de bugetari din cei aproximativ 1.400.000.

Cum s-a „scurtcircuitat” legătura dumneavostră cu premierul Dăncilă și implicit cu PSD-ul?

Sâmbătă, am dat un interviu telefonic la Antena 3 de circa 29 de minute, dar ceea ce au difuzat pe post a fost o secvență de 1-2 minute scoasă din context. Am făcut rost de transcript și de înregistrarea brută audio pe care le-am postat pe blogul meu. A fost un fake news, o manipulare în care premierul a căzut în acest joc și până la urmă a dat decizia de revocare a mea.

În ceea ce privește relația mea cu PSD, eu m-am înscris săptămâna trecută din spirit de solidaritate față de un partid, în care toată lumea dă cu pietre, deși a făcut și lucruri bune pentru țară. Speram că în al doisprezecelea ceas să realizeze și ei că-n urma votului din 26 mai trebuie să schimbe leadership-ul, mesajul și comunicarea.

Trebuie să arate deschidere și totodată să accepte spiritul critic și opiniile contrare conducerii superioare de partid. PSD-ul trebuie să fie un partid viu şi a înţeles ceea ce clamează opinia publică de 30 de ani şi anume reforma marile sisteme administrative ale statului. Cheltuim vreo 50 de miliarde de euro pe „apa sâmbetei” şi nu vedem progrese: o administraţie greoaie hypergonflată cu foarte mulţi funcţionari blazaţi, cu 2.300 de unităţi administrativ-teritoriale. De exemplu, Polonia o ţară dublă ca populaţie şi mai mare ca România, şi-a reformat radical administraţia în 1998. Noi avem peste 400 de comune sub 1400 de locuitori contrar normelor europene şi atunci trebuie să comasăm pentru o mai bună eligilitate şi administrare.

Cu toate că băgăm peste 37 de miliarde în administraţie, o treime din satele ţării nu au apă, gaze sau asfalt. România în secolul XXI este ţara celor 10.000 de km de drumuri de pământ. La fel şi-n Sănătate unde anul acesta avem 11 miliarde buget şi an de an mor românii prin spitalele patriei şi sunt pe locul 1 la mortalitate din UE.

Mai rămâneţi sau v-aţi dat demisia din PSD?

Încă nu mi-am dat demisia. Nu este fair. Rămân până după moțiunea de cenzură. Eu am fost tot aşa sancționat în 2017 pentru delict de opinie de ALDE, când am votat împotrivă la moțiunea depusă împotriva Cabinetului Grindeanu.

Eu rămân consecvent principiilor mele pe care le-am avut înainte să intru în politică. Este nevoie de responsabilitate în actul de guvernare și de stabilitate. Românii au dat un vot unei coaliţii de partide şi trebuie să îşi ducă mandatul la bun sfârşit. Alegerile din 26 mai nu au fost pentru Parlamentul României, ci pentru europarlamentare.

Vă mai retrageți din politică la finalul acestui mandat potrivit declarațiilor pe care le-ați făcut zilele acestea în spaţiul public? 

Să știți că declarațiile acestea le dau de vreun an și jumătate de când am rămas independent în Parlament. Sincer, mă încearcă un sentiment de neputință, frustrare. Eu sunt un om de acțiune care a intrat în politică la 45 de ani. Nu am intrat sărac, am intrat bogat. Nu am intrat ca să fac trafic cu funcția sau ca să îmi angajez amantele. Am intrat dintr-o dorință sinceră de a aduce un plus de normalitate în politica românească și mai multă europenitate şi civilizaţie în România.

Am ajuns la concluzia că nu am cu cine și nici nu vreau să încurc pe cineva. O să mă las la vatră și o sa fac ceea ce știu foarte bine: business. Nu am vizat nicio funcție în Guvern și nici în partid. Nu o să mai candidez la încă un mandat de parlamentar. Absolut dezinteresat, am încercat ca prin eforturile întregii clase politice să ieşim din logica fatalismului, ca să încercăm, printr-un efort conjugat, să aducem prosperitate celor 23 de milioane de români şi nu numai câtorva milioane. În pofida majorărilor de pensii, salarii şi ajutoare sociale, circa 7 milioane de români sunt în risc de intruziune socială.

Dacă Guvernul Dăncilă va trece de moțiunea de cenzură se va ajunge la măsuri de austeritate?

Matematică este simplă. Ca să treacă moțiunea de cenzură opoziția mai are nevoie de 11 trădători din PSD-ALDE în contextul în care PNL-PMP-USR-UMR-Minoritățile- Pro România au numai 222 de voturi şi sunt necesare 233 de voturi. Este greu de găsit acești trădători în ghilimele spun asta pentru că parlamentarii PSD-ALDE vor asigura cvorumul, dar nu vor vota.

Odată ce  trece și  de hopul acesta cu moţiunea, Guvernul Dăncilă trebuie să continue primenirea şi să schimbe împreună cu ALDE miniștrii care nu au performant și totodată trebuie să pregătească ţara pentru criză. Hai să nu ne mai îmbătăm cu apă rece, criza va veni întrucât suntem la finele unui ciclu de creştere economică de 7-8 ani de zile. O guvernare responsabilă face excedente şi nu deficite, iar România este campioane deficitelor. Deficite bugetare de cont curent, structurale şi iată 100 de miliarde de euro datoria externă a României. În primele patru luni din acest an, deficitul bugetar este dublu faţă de perioada similară a anului trecut. Este 11, 1 miliarde lei faţă de 3 miliarde excendent în 2017. Criza va veni şi uitaţi-vă la Grecia şi Italia care este în al doilea trimestru de recesiune, războiul comercial dintre SUA, China şi UE va precipita şi va grăbi o nouă criză.

 Credeţi că se va ajunge până la urmă la anumite măsuri de austeritate?

Nu vom avea de ales, dacă nu vom opera acum nişte optimizări de cheltuieli în sectorul public. Decât să ajungi la disponibilizări de personal peste 6 luni, mai bine regândim aceste politici.

Iată legea pensiilor care a fost amânată în Parlament, înseamnă o presiune suplimentară în buget. Chiar dacă am schimbat preşedintele ANAF-ului şi o felicit pe doamna Călugăreanu pe care o cunosc de 30 de ani, va rămâne o instituţie anacronică întrucât nu este informatizată, iar gradul de colectare va fi mic. Nu putem da la toţi după nevoi, trebuie făcute investiţii în domeniile care aduc plusvaloare. De exemplu, sectorul IT a depăşit ca pondere în PIB agricultura şi lucrează o mână de oameni, 30.000 în raport cu cei 1400.000 de bugetari. Industria, turismul sunt domenii unde trebuie să se investească pentru că avem un comportament de ţară bananieră care exportă materii prime şi nu mai producem mai nimic pentru că în 30 de ani am distrus tot.