Interesul economic al statului trebuie să primeze

Interesul economic al statului român trebuie să primeze față de politica de constituire a ariilor protejate, susține Remus Borza, președintele Comisiei pentru mediu din Camera Deputaților, la dezbaterea publică cu tema „Riscurile unei crize de resurse. Provocările sistemului energetic”. La ora actuală, o serie de investiții trenează ca urmare a amplasării lor în zone cu interes pentru protecția unor specii protejate la nivel național în european.

România se confruntă cu mai multe situații în care investiții importante ar trebui să se realizeze în zone care au ajuns să fie declarate arii protejate. Prima astfel de investiție a fost realizarea DN 66A, care are traseul stabilit prin mai multe arii protejate și parcuri naționale și naturale. Realizarea drumului a generat primele mari proteste din partea societății civile. Printre ultimele „confruntări” dintre mediul economic și cel de protecția mediului este cea de la sfârșitul anului trecut, când Ministerul Mediului a înregistrat la Comisia Europeană o arie protejată în Marea Neagră, fix în zona în care urmează să se realizeze investiții pentru extragerea de gaze naturale.

„Oi fi eu președintele Comisiei de Mediu, dar vin din partea economică”, a spus Remus Borza la o coferință pe teme energetice. „Sunt într-o situație foarte complicată. Am în balanță interesul economic al statului român – trebuie să susțin afacerile, indiferent dacă sunt private sau de stat – și acel deziderat social de mediu, foarte vocal, susținut de către ONG-uri, pentru a avea un mediu sănătos. Toate guvernele ultimilor ani au tratat cu superficialitate aceste probleme de mediu, inclusiv prin modul de alocare și gestionare a resurselor”, a spus demnitarul.

Ultima problemă este cea reprezentată de cariera de calcar pentru Uzinele Sodice Govora (USG), carieră demarată la începutul anilor ‘60; de funcționarea USG depinde și Oltchim Râmnicu Vâlcea. De altfel, la Vâlcea a fost constituit un pol al industriei chimice din România, format din Oltchim, CET Govora și USG, platforma chimică fiind principalul susținăr al economiei județului.

„Oltchim, USG nu vreau să moară din cauza carierei Bistra, la vreo 40 km, unde unii s-au găsit să declare și ei o rezervație. E o carieră de calcar. Dacă lăsăm lucrurile așa, dau faliment”, a atras atenția Borza.

„Mai avem o investiție compromisă, de cormoranul pitic, la Islaz. Dar aici a fost de bine. Că era o investiție păguboasă de vreo 300 milioane de euro pentru o centrăluță de 10MW. Noroc că a venit acum vreo patru ani Rovana Plumb (n.r. – fost ministru al Mediului) și a declarat arie protejată. Acolo ne-a salvat cormoranul pitic”, a spus Borza, care a ținut să precizeze că și în Hateg, unde sunt investiții energetice de sute de milioane de euro, în ultimii ani au apărut arii protejate.

„Sigur, sunt foarte importante aceste probleme de mediu, dar trebuie să existe măsură, să existe echilibru și să găsim acea formulă în care să împăcăm și capra, și varza. Un compromis rezonabil pentru toată lumea, dar în care trebuie să prevaleze interesul economic al statului român. Nu pot să spun că mediul este un lux, pentru a parafraza o doamnă care a făcut istorie, nici pe departe, dar nici nu pot periclita investiții de sute, de miliarde de euro pentru niște chestiuni care pot fi rezolvate”, a completat deputatul Remus Borza.

Depozite pentru linișea noastră

Iarna 2016-2017 a pus la încercare sistemul energetic național, care a făcut față cu succes, este concluzia participanților la dezbaterea publică cu tema „Riscurile unei crize de resurse. Provocările sistemului energetic”.

Politicile investiționale promovate de Romgaz au avut ca scop final reducerea riscului pe timp de iarnă, a susținut Vasile Cârstea, director de sucursală la Romgaz. „Capacitatea de depozitare a gazului natural în depozite de înmagazinare alte producătorilor, nu numai Romgaz, a ajuns la 30-31 milioane mc. La aceasta se adaugă producția de 45 milioane mc, ceea ce asigură consumul de gaze pe timp de iarnă. S-a dovedit că este acoperitor în această iarnă, când am avut consum maxim de 75 milioane mc, iar aprovizionarea cu gaze la cele mai mici temperaturi înregistrate nu a avut de suferit”, a spus Cârstea.

Potrivit acestuia, compania Romgaz este pregătită pentru a primi gazul ce urmează să fie extras din Marea Neagră, dar și gaze care ar veni pe conducta BRUA. „Avem depozitele de la Urziceni, Bilciurești și Ghercești, ultimul putând fi extins până la o capacitate de un miliard mc”, a dat asigurări reprezentantul Romgaz. Nemulțumirea lui este că agenții economici nu folosesc această facilitate, reprezentată de depozitele de gaze. De altfel, gazul din depozite este mai scump decât cel din producția curentă pentru că înglobează și costurile de depozitare. Potrivit acestuia, situația se regăsește peste tot în Europa, unde depozitele nu sunt în atenția agenților economici, motiv pentru care unele s-au închis.

Hidroelectrica salvatoare

Hidroelectrica nu a forţat potenţialul hidroenergetic al lacurilor de acumulare, ci a răspuns cererii făcute de Dispeceratul Energetic Național (DEN) pentru asigurarea serviciilor de sistem, în luna februarie, susține Ovidiu Agliceru, președinte director general al Hidroelectrica.

Guvernul a dat o hotărâre prin care capacitatea energetică a lacurilor de acumulare poate ajunge la 19% la 15 martie 2017, de la 23,5% cât prevede Programul de iarnă, adoptat în toamna anului trecut, în urma previziunilor hidrologice și de consum. Acesta este cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimii ani. Agliceru a declarat că Hidroelectrica a intrat în luna ianuarie cu un plus de 300 GWh în lacurile de acumulare. „Cererea a fost mare, Hidroelectrica a folosit potenţialul energetic al lacurilor, dar a trebuit să răspundă solicitării DEN pentru asigurarea serviciilor de sistem. De aceea, a solicitat ca surplusul consumat în februarie să fie transferat în contul lunii martie, ceea ce s-a putut realiza prin intermediul lui Hotărâri de Guvern”, a spus Ovidiu Agliceru.

Piaţa de achilibrare a reprezentat 15,16% din piaţă în ianuarie, un vârf în materie, precedentul fiind înregistrat în noiembrie, cu 14,46% din piaţă.

În 2016, Hidroelectrica a făcut un profit record, de peste 1,5 miliarde de lei, fiind cea mai profitabilă companie românească.

sursa: FOCUS ENERGETIC