Pilon II de pensii. Consecințe nefaste pentru Guvern

Am vorbit, în cadrul emisiunii “Borza Analytica”, despre Pilonul II de pensii, în privința căruia au apărut recent informații că va fi naționalizat.

Liviu Dragnea a citit, luni, articolul din Codul penal referitor la comunicarea şi răspândirea de informaţii false, atunci când a fost întrebat despre suspendarea contribuţiilor la Pilonul II de pensii. Preşedintele PSD a declarat că nu există nicio decizie în Guvern sau Coaliţie privind desfiinţarea Pilonului II de pensii. Şi premierul Viorica Dăncilă a negat că va fi desfiinţat Pilonul II, dar a anunţat că o analiză este în lucru la Ministerul Muncii. Președintele Klaus Iohannis, joi, întrebat dacă este mulţumit de răspunsurile guvernanţilor, a spus: “Haideţi să mai aşteptăm un pic, poate primim răspunsuri mai convingătoare”.

Soarta Pilonului II de pensii a generat un val de reacții dinspre opoziție, președinție și mediul de afaceri. Pentru putere, Pilonul II de pensii înseamnă o mană cerească. Sunt 42 de miliarde de lei care ar astupa multe găuri de la buget. Similar au procedat Ungaria și Polonia, în urmă cu câțiva ani, naționalizând fondurile de pensii administrate privat. Coaliția de guvernare PSD-ALDE, încă de pe timpul Guvernului Grindeanu, a avut o astfel de tentativă. De fiecare dată, ca urmare a reacțiilor vehemente din societate, Guvernul a făcut un pas înapoi. Se pare că azi nu mai are de ales, cu toate asigurările pe care le dă atât premierul sau președinții celor două Camere. Miercuri, am discutat personal cu ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, care mi-a dat aceleași asigurări. Tind să nu-i cred, pentru că, raportat la evoluția economică, guvernații vor fi constrânși să ia o astfel de măsură. Prin Legea bugetului de stat pe 2018, s-au angajat cheltuieli de 314 miliarde lei și s-au estimat venituri de 287 miliarde lei, în condițiile unei creșteri economice de 5,2%.

Problema e că anul acesta creșterea economică nu va fi cea prognozată de Guvern, ci undeva în jur de 4%. PIB-ul României a crescut în TI/2018 cu doar 4,2% față de T1/2017. TI/2018 raportat la TIV/2017 a însemnat o creștere zero a PIB-ului. În atare condiții, este evident că veniturile estimate prin buget nu se vor realiza. Nici anul trecut, când PIB-ul a crescut cu 7% față de 5,5%, estimat prin Legea bugetului, veniturile prognozate nu s-au realizat. Statul a colectat doar 251 miliarde lei față de 254 miliarde lei bugetați. La o fiscalitate mai mică în 2018 și la o creștere economică inferioară celei înregistrate anul trecut, statul nu va reuși să aducă la bugetul general consolidat 287 miliarde lei, dar în schimb a angajat cheltuieli de 314 miliarde lei. Deci e bun de plată. Creșterea capitolului cheltuieli este cauzată în bună parte de majorarea iresponsabilă a veniturilor salariale din sectorul public și a altor cheltuieli sociale.

Soluțiile Guvernului

Evident, putem vorbi aici și de un dezechilibru între forța activă și forța pasivă a țării. 4,9 milioane de salariați susțin pensiile a 5,2 milioane de concetățeni. În 1990, erau 8,1 milioane de salariați la 3,5 milioane de pensionari. Atunci, raportul între pensionari și salariați era de 0,43%, azi e de 1,1%. De aici rezultă un deficit anual al fondului național de pensii de 4-5 miliarde euro. În ultimii zece ani, de la bugetul de stat s-au transferat peste 20 de miliarde de euro către fondul de pensii. Ca urmare a transferului CAS de la angajator la angajat, acest deficit se va reduce anul acesta spre 1,6 miliarde euro. O creștere economică sub cea estimată, de 5,2%, va mări și mai mult ecartul dintre venituri și cheltuieli și implicit deficitul bugetar. Nu mai vorbesc de deficitul structural pentru a cărui depășire tocmai ce am fost urecheați zilele acestea de Comisia Europeană.

În aceste condiții, Guvernul nu are prea multe soluții. Într-o primă etapă, va sacrifica investițiile, la fel cum a făcut-o și în anii precedenți, dar nu va fi de ajuns. Mai are posibilitatea să restructureze cheltuielile de personal din sectorul public. Dar nu o va face. S-a intrat deja în campanie electorală, deși mai e mult până la alegeri. Și atunci cei aproape 10 miliarde de euro din Pilonul II de pensii vin ca o mănușă. Consecințele ar fi nefaste în ceea ce privește încrederea în Guvern și implicit în România. Fondurile administrate privat din Pilonul II nu sunt ale statului, ci sunt ale contribuabililor. Vorbim de peste 7 milioane de români cotizanți la Pilonul II. Orice formulă de suspendare sau desființare a Pilonului II echivalează cu o naționalizare. Mai simplu spus, cu un furt. Dacă în Pilonul I, bazat pe solidaritatea între generații, angajații plătesc acum pentru pensionarii de acum, în Pilonul II de pensii, salariații de azi plătesc pentru pensionarii de mâine. Acest fapt permite administratorilor de fonduri să investească acești bani, să-i multiplice. Randamentul mediu anual este de 5%, de două ori mai bun decât randamentul mediu înregistrat în țările UE. Fondurile de pensii din cadrul Pilonului II sunt cei mai mari acționari la BVB, Banca Transilvania și alte companii importante din economia românească. O parte semnificativă din acești bani sunt investiți în titluri de stat. Afectarea Pilonului II printr-o decizie politică ar crea mari dezechilibre economice. Doar indicele BET, în ultimele două luni, de când sunt discuții legate de Pilonul II, s-a depreciat cu 6%”.

Lacăt pe România

La fel de nocive precum intențiile Guvernului de a naționaliza Pilonul II de pensii sunt și mesajele președintelui României. Întrebarea repetitivă și ostentativă a președintelui – dacă Guvernul mai are bani de salarii și pensii – este de natură să inducă un sentiment de panică în rândul celor peste 5 milioane de pensionari și peste un milon de bugetari. Este de natură să sugereze o anumită incapacitate de plată a statului. Această percepție va costa România miliarde de euro. Va crește riscul de țară și costul finanțării, va deprecia cursul de schimb, va scădea volumul investițiilor străine directe, va degrada rating-ul de țară. Dacă mai punem la socoteală și discursul procurorului șef al DNA de acum două zile, susținut la ONU, în fața reprezentanților a 200 de state, din care rezultă că România este o țară coruptă până în măduva oaselor, 68 de înalți demnitari ai statului în frunte cu prim-miniștri, președinți de Senat, de Cameră, miniștri și deputați sunt cercetați pentru corupție, nu ne mai rămâne altceva de făcut decât să punem lacătul pe România.

Raportat la un atare discurs public, nu mai avem nevoie de teroriști, mașini capcană, kamikaze, că ne aruncăm și singuri în aer.